Am sa respect sfatul unei prietene care mi-a sugetar sa scriu de fiecare data cand patesc cate ceva, si sa nu mai las pe maine sau pe poimaine ca sunt blonda, hardul e mic, si se sterg informatii pentru a face loc altora. Asa ca exista riscul sa uit ce s-a mai intamplat.
Sa va povestesc ceva intamplat acum 30 de minute. Va spuneam in articolul precedent ca sunt gresita. daca nu m-ati crezut, uitati un nou exepmlu:
Am iesit eu in seara asta in oras, la un pub nou, de langa Baia Comunala. Un loc linistiti, placut, relaxant, cu o muzica ambientala extraordinara, si cu o ciocolata calda, foarte tare, si la propriu si la figurat.
Am stat acolo fara sa simt macar ca a trecut timpul. M-am plasat langa semineu, m-am incalzit, mi-am savutat ciocolata calda, si am hibernat. Totul era bine… Totul era prea bine….
Platesc, ma imbrac cu niste micari foarte lenese Ma informez la ce ora deschid dimineatza. si dau sa plec.
Cand sa inchid usa, am realizat ca de fapt eu am plecat cu tot cu clantza!
Am stricat usaaaa!!!
Ma uit eu in stanga ma uit in dreapta. in capul meu era alerta. „CE FACEM CU CLANTZA?!”
Prima reactia a fost sa o pun pe pervaz. In spatele meu, o prietena radea de murea.
M-am hotarat sa fixez intr-o oarecare masura clantza la loc si sa o rup la fuga ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
M-am asezat cu prietena mea pe scari la Baia comunala si radeam. Ma gandeam la urmatorul care va iesi sau care va intra si va ramane cu clanta in mana. :))
Oare cum va reactiona?
Ma gandeam ca daca m-ar fi prins as fi negat intr-u totul orice contact cu acea clanta, si as fi sustinut cu vehementza ca eu nici nu o cunosc, si ca nu am vazut-o in viata mea. Insa am fugit de la locul faptei…
nov.1