Bună!
Știu că nu am mai scris de foarte mult timp și că mi-am făcut prostul obicei de a ignora blogul, dar să știți că nu o fac de diabolică ce sunt, ci pentru că pur și simplu nu am timp. Aveam mai mult timp să scriu în timpul BAC-ului și admiterii…
Am început să mă obișnuiesc cu orașul și gălăgia și aglomerația și cerșetorii și mizeria. Acum mă concentrez pe lucrurile drăguțe din oraș. Mi-am dezvoltat și mai mult capacitatea de a nu remarca oamenii pe stradă și de a privi prin ei. 
Măi, de când nu am mai scris atâtea lucruri s-au schimbat!
Sora mea a mai crescut, în curând va trece pe numele nostru.
Am avut câteva schimburi de opinii cu niște profi.
M-am distrat dându-mă cu rolele.
Ne-am bătut cu făină.
Am mers oraș cu harta și am vorbind în limbi inventate pe la ambasade.
Am salutat negrii pe stradă.
Am traumatizat oameni.
M-am plimbat cu căruciorul prin supermarket.
Am țipat.
Am privit Bucureștiul de sus, sau cum spunea Elena Udrea, „from above”.
Am fost la un miting și am scandat împotriva eutanasierii cățeilor.
Mi-am făcut mulți prieteni noi, nu am uitat însă de cei vechi.
M-am bucurat de gestul făcut de băieții de la facultate (un gest de milioane).
Am făcut clătite.
Am jucat fotbal pe hol.
Am râs până am făcut febră musculară.
Am vizitat câteva muzee.
Am văzut Arcul deTriumf.
Am învățat să împletesc.
M-am enervat, am trântit, am țipat, m-am calmat.
M-am bucurat de compania celor dragi.
Am ascultat povești.
Am avut emoții.
M-am speriat de cutremurul din Japonia.
Am fost la facultate.
Am cunoscut oameni minunați, frumoși.
Am reușit.
Și multe altele.
Eu totuși sper că vom ajunge să ne auzim mai des.
Voi ce ați mai făcut, drăguților?
This slideshow requires JavaScript.
Comentarii recente